Bănuiesc că toţi aţi văzut la tv sau măcar reclamele alea idioate de pe youtube cu zilele prieteniei Bergenbier. Au fost şi la Craiova. Eu am fost în ziua în care au „cântat” Paraziţii şi nu pentru că aş fi fană, ci doar din curiozitate. Textele lor mi se par de un misoginism teribil, şi sunt de părere că un mesaj poate fi transmis şi fără ataâea injuraturi, dar gusturile nu se discută. Este o formaţie apreciată de multa lume şi asta am observat doar stând acolo.
Ceea ce m-a frapat pe mine, au fost fetiţele de 10-11 ani care stăteau cocoţate pe gard, aplaudând de parcă Miss Piggy urcase pe scenă. Ciudat mi s-a părut şi fapul că erau băieţi de maxim 13 ani, care se bâţâiau aritmic pe melodiile celor de la Paraziţii şi care o dată la 2 minute nimereau un cuvânt din ce spuneau ei pe acolo, iar apoi trăgeau toţi din aceeaşi tigară. M-am gândit că au făcut chetă cu banii de gume. E trist stadiul în care copiii au ajuns şi nepăsarea părinţilor. Okay, pe băieţii cu tigarea îi înteleg,voiau să pară tari, şi-or fi dat un check in pe facebook şi au mers şi acolo în caz că se întâlnesc cu băieţii mai mari să vadă pe unde umbla ei, dar fetiţele alea erau cu parinţii lor. Cum să îţi aduci copilul la un astfel de concert la care abia poţi distinge 3 cuvinte decente între atâtea injurături?! Apoi ajung să se minuneze cum de vorbesc aşa fetiţele lor şi de oare îl cunoaşte pe ăla cu care umblă. Patetic!
Aş fi ipocrită dacă aş zice că eu vorbesc mereu fumos sau că nu îmi place nicio melodie de la Parazitii, dar mama mea şi-a făcut treaba, a ştiut cum să mă educe. Ceea ce mă îngrijorează pe mine este că educaţia ocupă cam ultimul loc în topul priorităţilor părinţilor de astazi.
Gânduri scrise 